Recuperare creanțe în România

Recuperarea creanțelor este un problemă des întâlnită în cadrul relațiilor comerciale și de afaceri. În România, există mai multe proceduri legale prin care creditorii pot recupera datoriile de la debitorii care nu și-au îndeplinit obligațiile financiare. Te poți consulta cu un avocat recuperare creanțe înainte de a demara proceduri judiciare, pentru a alege cea mai eficientă metodă prin raportare la situația ta.

Acest articol va detalia cele mai eficiente modalități recuperare creanțe, aspectele generale ale procedurilor aferente, cerințele privind cererea de chemare în judecată și probatoriul necesar și estimările costurilor procedurale.

Proceduri recuperare creanțe

Recuperare amiabilă creanțe. Model somație de plată.

O recuperare amiabilă creanțe este, desigur, preferabilă. Începe prin contactarea debitorului pentru a-i reaminti de obligațiile de plată, cu solicitarea expresă de a rambursa creanța. Pentru mai multă autoritate, creditorul poate contacta debitorul prin intermediul unui avocat recuperare creanțe.

În această etapă, creditorul poate trimite o somație de plată (model), adică un document formal prin care solicită debitorului să-și îndeplinească obligațiile de plată într-un termen specificat. De regulă, somația de plată se trimite prin servicii de curierat sau poștale, cu confirmare de primire, sau prin intermediul executorului judecătoresc.

Cerințele de conținut ale unei somații de plată

O somație de plată trebuie să conțină următoarele elemente:

• Datele de identificare ale creditorului și debitorului.

• Suma datorată și detalii privind creanța - de unde provine, facturi sau contracte relevante).

• Termenul de grație acordat pentru plată - de regulă, în jur de 15 zile, dar nu există un standard universal aplicabil.

• Avertismentul că în cazul neplății, creditorul va recurge la proceduri legale de recuperare creanțe.

Estimare costuri pentru trimitere somație de plată recuperare creanțe.

Recuperarea amiabilă nu implică costuri legale semnificative. Descarcă modelul de somație de plată de pe Docs & Deeds la costuri extrem de reduse.

Costurile pentru trimiterea somației prin poștă sau servicii de curierat sunt reduse, de regula sub 100 lei. Costurile pentru trimiterea somației prin executor judecătoresc nu sunt nici ele semnificative – în jur de 150 - 300 lei în plus față de costurile serviciilor de curierat.

Dacă vrei să te consulți cu un avocat recuperare creanțe înainte de trimiterea somației, completează formularul de contact sau programează direct o consultație juridică.

Procedura ordonanței de plată. Model ordonanță de plată.

Procedura ordonanței de plată este o procedură simplificată și rapidă de recuperare a creanțelor. Probabil este cea mai folosită procedură de recuperare creanțe întrucât este ușor accesibilă tuturor creditorilor, termenele de judecată sunt scurte și hotărârea judecătorească poate fi executată silit rapid.

Totuși, nu orice creditor poate folosi procedura ordonanței de plată. Dacă ai re recuperat o creanță este important să înțelegi ce condiții de admisibilitate are această procedură și dacă creanța ta le îndeplinește. În caz contrar, riști să pierzi timp și să avansezi costuri inutile.

Ce fel de creanțe pot fi recuperate prin procedura ordonanței de plată?

Ordonanța de plată poate fi folosită în cazul creanțelor certe, lichide și exigibile, care au ca obiect plata unei sume de bani și își au temeiul într-o relație contractuală.

Potrivit art. 1.014. alin. (1) Codului de procedură civilă: „Prevederile prezentului titlu se aplică creanţelor certe, lichide şi exigibile constând în obligaţii de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist şi o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însuşit de părţi prin semnătură ori în alt mod admis de lege”.

Ce creanțe rezultă dintr-un contract civil?

Creanța rezultă dintr-un contract civil când între creditor și debitor s-a stabilit o relație contractuală. Există un acord de voință privind livrarea unor bunuri sau prestarea unor servicii (despre prestări servicii).

Nu este absolut necesar ca relația contractuală dintre creditor și debitor să fie consemnată într-un document contractul scris – deși acest lucru este preferabil sub aspect probatoriu, fiind mult mai facil de dovedit.

Contractul ci dintre creditor și debitor care permite recuperarea creanței poate rezulta și din: ofertă urmată de executare, facturi emise și acceptate la plată, comenzi online urmate de livrare produse. Redăm extrase din hotărâri judecătorești în care ordonanța de plată pentru recuperare creanțe a fost admisă deși între părți nu se semnase un document contractual unitar:

„instanţa observă că obligaţia de plată a debitoarei rezultă din factura depusă la dosar, aceasta fiind un mijloc de probă prin care se dovedeşte existenţa unui contract comercial consensual, pentru care părţile nu au întocmit însă un instrumentum ” (Judecătoria Brașov, Sentinţa civilă 9617/2021)

“creditoarea pretinde executarea de către debitoare a obligaţiei de plată a sumei de 7423,26 lei reprezentând debit principal neachitat, a cărui existenţă este atestată de facturile fiscale” (Judecătoria Arad, Sentința civilă nr. 2474/2021).

Când este o creanță certă?

O creanță este considerată certă atunci când existența și cuantumul său sunt cunoscute sau determinabile. Aceasta înseamnă că: fie creanța este clar specificată sunt forma unei sume fixe într-un document de natură contractuală, fie cuantumul său poate fi ușor calculat în baza unei formule predeterminate.

Când este o creanță lichidă?

Creanța este lichidă atunci când obiectul ei este determinat și evaluabil în bani. Pot exista documente care stabilesc clar valoarea creanței, cum ar fi contracte, facturi, ordine de plată etc.

Când este o creanță exigibilă?

O creanță este exigibilă atunci când a ajuns la termenul de scadență fără ca debitorul să fi efectuat plata.

Creanțele exigibile pot atrage și penalități de întârziere, mai ales în raporturile contractuale dintre un creditor și un debitor angrenați în lumea afacerilor (profesioniști). Penalitățile de întârziere pot exista și dacă nu sunt prevăzute în contract. Potrivit art. 2. din Ordonanţa nr. 13/2011: „În cazul în care, potrivit dispoziţiilor legale sau prevederilor contractuale, obligaţia este purtătoare de dobânzi remuneratorii şi/sau penalizatoare, după caz, şi în absenţa stipulaţiei exprese a nivelului acestora de către părţi, se va plăti dobânda legală aferentă fiecăreia dintre acestea”.

Mit privind ordonața de plată: creanța nu trebuie să fie contestată

Adeseori se spune că pentru recuperare creanță prin intermediul ordonanței de plată, creanța ”nu trebuie să fie contestată” iar mulți creditori sunt descurajați să apeleze la această procedură întrucât știu că au de-a face cu un debitor refractar.

Așadar, ce înseamnă „creanță necontestată”? Simpla afirmație a debitorului că nu ar exista creanța nu este suficientă. Ar fi și absurd, având în vedere că ordonanța de plată se folosește, totuși, atunci când debitorul refuză să achite voluntar datoria. În realitate, pentru promovarea cu succes a unei ordonanțe de plată, creditorul trebuie să dovedească creanța și condițiile de admisibilitate anterioare pe baza înscrisurilor de la dosar și a explicațiilor pe care părțile le dau în cursul judecății, fără să fie necesar un probatoriu complex (precum administrarea unui raport de expertiză tehnică). Dacă această dovadă există, creanța este considerată dovedită – adică ”necontestată” – și ordonanța va fi admisă.

Cerințe privind cererea de ordonanță de plată pentru recuperare creanțe

Cererea de emitere a ordonanței de plată trebuie să conțină:

• Datele de identificare ale creditorului și debitorului.

• Suma datorată și justificarea creanței.

• Dovezi ale notificării prealabile a debitorului (copia somației de plată).

• Copii ale documentelor care atestă creanța (contracte, facturi).

Procedura de judecată a ordonanței de plată

Creditorul depune cererea la instanța competentă, care o examinează fără citarea părților. Dacă cererea este întemeiată, instanța emite ordonanța de plată, care este executorie. Debitorul poate contesta ordonanța în termen de 10 zile de la comunicare.

Ordonanţa de plată este executorie, chiar dacă este atacată cu cerere în anulare şi are autoritate de lucru judecat provizorie până la soluţionarea cererii în anulare. Aceasta înseamnă că dacă obține ordonanța de plată, creditorul va putea executa silit creanța imediat, prin intermediul unui executor judecătoresc.

Ordonanța de plată devine definitivă ca urmare a neintroducerii sau respingerii cererii în anulare, care este calea de atac specifică acestei proceduri de recuperare creanță.

Recuperare creanță imediat după pronunțare este unul dintre beneficiile majore ale ordonanței de plată, întrucât, de regulă, cele mai multe hotărâri judecătorești nu pot fi puse în executare imediat, ci doar după finalizarea căii de atac a apelului.

Estimare costuri procedură ordonanță de plată

Taxa de timbru pentru depunerea unei cereri de ordonanță de plată este de 200 lei. Dacă alegi să fii reprezentat printr-un avocat de litigii (citește despre beneficiile reprezentării) vei achita și onorariul avocațial, care pleacă de la aprox. 500 lei / termen de judecată, în funcție de valoarea și complexitatea litigiului.

Costuri de judecată suplimentare pot să apară dacă partea care pierde ordonanța de plată formulează o cale de atac.

Durata procedurii ordonanței de plată pentru recuperare creanței

Potrivit legii, în cazul în care debitorul nu contestă creanţa prin întâmpinare, ordonanţa de plată va fi emisă în termen de cel mult 45 de zile de la introducerea cererii. În cazul în care debitorul neagă existenta creanței sau îi contestă cuantumul, procedura poate avea 1-3 termen de judecată (1 -3 luni), în unele cazuri și mai mult.

Hotărârea primei instanțe privind emiterea ordonanței de plată poate fi atatcă cu acțiune în anulare, ce poate adăuga aporximativ 6 luni la durata de soluționare.

Recuperare creanțe în procedura insolvenței. Model cerere înscriere la masa credală.

Procedura insolvenței se aplică atunci când debitorul este în incapacitate de plată, adică nu își poate plăti datoriile scadente cu fondurile bănești disponibile. Procedura insolvenței este o procedură complexă, care poate duce la reorganizarea sau lichidarea debitorului, iar termenele pe care le au la dispoziție creditorii pentru recuperare creanță, sunt de obicei, scurte și fixe. Este recomandabil să folosești un avocat insolvență pentru a eficientiza recuperarea creanței.

Ce trebuie să faci dacă ești creditor și debitorul a intrat în insolvență?

Dacă ești creditor, ai un drept de creanță și împotriva debitorului a fost deschisă procedura insolvenței, ca urmare a imposibilității acestuia de a-și achita datoriile certe, lichide și exigibile cu fondurile bănești disponibile, trebuie să depui o cerere de înscriere la masa credală pentru recuperare creanță.

Potrivit art. 102 din Legea insolvenței: ”Cu excepția salariaților ale căror creanțe vor fi înregistrate de administratorul judiciar conform evidențelor contabile, toţi ceilalți creditori, ale căror creanțe sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creanțelor în termenul fixat în hotărârea de deschidere a procedurii.”

Cum procedura insolvenței are caracter concursual, colectiv și egalitar, doctrina juridică a subliniat în mod constant caracterul cuprinzător al prevederilor legale menționate, în baza cărora că sunt admise la masa credală toate tipurile de creanțe, inclusiv cele afectate de modalități, termene sau condiții:

”Condițiile creanțelor de a fi certe, lichide și exigibile sunt cerute doar pentru declanșarea procedurii; ulterior, vor fi satisfăcute și creanțele care nu îndeplinesc aceste cerințe. De altfel, nici pentru declanșarea procedurii insolvenței nu se cere ca creanțele să fie constatate printr-un titlu executoriu. Și titularii creanțelor necontestate printr-un titlu vor depune cerere de admitere a creanțelor” (Stanciu D. Cărpenaru, Mihai Adrian Hotca, Vasile Nemeș, Codul insolvenței comentat. Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, editura Universul Juridic, 2014, pg. 285.)

Existența și întinderea creanței vor fi verificate de administratorul judiciar / lichidator și în baza rezultatelor se va întocmi tabelul de creanțe cu creditorii ale căror creanțe au fost admise spre recuperare. Potrivit art. 105 din Legea Insolvenței: ”Toate creanțele vor fi supuse procedurii de verificare prevăzute de prezentul capitol, cu excepţia creanţelor constatate prin hotărâri judecătoreşti executorii, precum şi prin hotărâri arbitrale executorii.”

Ai grijă, nedepunerea în termen a unei cereri de înscriere la masa credală poate duce la pierderea dreptului la creanță. Întreabă avocat online pentru detalii despre subiect.

Ce creanțe pot fi recuperate în procedura insolvenței?

De regulă, în procedura insolvenței sunt recuperate creanțe anterioare deschiderii procedurii – ie, care au devenit exigibile înainte de deschiderea procedurii de insolvență. Exigibilitatea unei creanțe înseamnă că termenul de plată a ajuns la scadență și debitorul nu a efectuat plata conform obligațiilor contractuale. În literatura de specialitate s-a stabilit că ”determinarea naturii anterioare sau posterioare a unei creanțe față de data deschiderii procedurii se rezolvă în raport de data nașterii creanței și nu în raport de originea acesteia” . (Ion Turcu, Codul insolvenței. Legea nr. 85/2014. Comentariu pe articole, ediția a 5-a, editura CH Beck, pg. 287).

Creanțele exigibile sunt cele care pot fi solicitate imediat după deschiderea procedurii de insolvență, iar creditorii trebuie să se înscrie la masa credală pentru a-și recupera sumele datorate (descarcă model cerere de înscriere la masa credală).

Recuperarea creanțelor în procedura insolvenței poate include datorii comerciale, împrumuturi bancare, taxe și impozite neplătite, precum și salarii restante. De asemenea, este esențial ca creditorii să-și înscrie creanțele în termenul stabilit de către instanță pentru a participa la distribuirea fondurilor rezultate din lichidarea activelor debitorului.

Pot fi recuperate și creanțe ulterioare deschiderii procedurii de insolvență. Creanțele născute ulterior deschiderii procedurii de insolvență pot fi:

• Creanţele nescadente sau sub condiţie la data deschiderii procedurii insolvenței – pentru recuperare creanțe, datoriile din această categorie trebuie să ie incluse la masa credală.

• ”Creanțele curente” sunt acele creanțe născute după data deschiderii procedurii, în perioada de observaţie sau în procedura reorganizării judiciare - vor fi plătite conform documentelor din care rezultă, nefiind necesară înscrierea la masa credală. În această categorie intră costurile administrative, cheltuielile de funcționare și alte cheltuieli necesare pentru continuarea activității debitorului.

• Creanţa unei părţi vătămate din procesul penal se înscrie sub condiţie suspensivă, până la soluționarea definitivă a acţiunii civile în procesul penal în favoarea părţii vătămate. Și în acest caz este necesară depunerea unei cereri de admitere a creanţei în tabelul creditorilor.

Recuperare creanțe în funcție e de categorie, în procedura de insolvență

Întrucât debitorul aflat în insolvență nu dispune de suficiente fonduri bănești pentru plata tuturor datoriilor, prin planul de reorganizare se vor stabili regulile de distribuire a fondurilor către diversele categorii de creditori, în timp ce legea prevede și ea o ordine de recuperare creanțe în cazul falimentului. Pentru detalii, te putem conecta la un avocat specializat în insolvență.

Principalele categorii de creanțe sunt:

Cheltuielile de valorificare  a bunurilor, precum taxe, timbre şi orice alte cheltuieli aferente vânzării bunurilor respective, cheltuielile necesare pentru conservarea şi administrarea acestor bunuri, cheltuielile avansate de creditori în cadrul procedurilor de executare silită, creanţele furnizorilor de utilități născute ulterior deschiderii procedurii, remunerațiile datorate la data distribuirii persoanelor angajate în interesul comun al tuturor creditorilor.

Creanțe salariale – acestea sunt creanţe creanţele ce izvorăsc din raporturi de muncă şi raporturi asimilate între debitor şi angajaţii acestuia. Aceste creanțe sunt înregistrate din oficiu în tabelul de creanţe de către administratorul judiciar/lichidatorul judiciar, având prioritate pentru protecția angajaților.

Creanțe care beneficiază de o cauză de preferință, precum creanțele creditorilor care au o garanție reală sau personală - acestea sunt satisfăcute cu prioritate din valorificarea bunurilor asupra cărora poartă garanțiile respective.

Creanțe bugetare – sunt reprezentate de taxele și impozitele datorate către stat și reprezintă o categorie prioritară de creanțe de recuperat.

Creanțe chirografare (negarantate) - restul creanțelor neasigurate prin garanții, cum ar fi furnizorii se diverse servicii și creditorii comerciali, sunt satisfăcute din ce rămâne după acoperirea celorlalte categorii prioritare.

Când se deschide procedura insolvenței împotriva unui debitor?

Insolvenţa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide şi exigibile, Starea de insolvență este prezumată atunci când debitorul, după 60 de zile de la scadenţă, nu a plătit datoria sa faţă de creditor, pragul care contează pentru neplată fiind de 50.000 lei. În alte cuvinte, oricând un debitor are datorii scadente și neplătite mai mult de 60 de zile, iar ele depășesc valoarea-prag, se poate introduce o cerere de deschidere a procedurii insolvenței.

Cererea de deschidere a procedurii insolvenței poate fi deschisă de debitorul rău-platnic sau de creditorii ale căror creanțe îndeplinesc cerințele de admisibilitate. Dacă creditorii au opțiunea între deschiderea insolvenței și recuperare creanțe prin metode alternative, debitorul care se află în stare de insolvență este obligat să introducă cererea de deschidere a procedurii, riscând chiar sancțiuni penale.

Estimare costuri și timp recuperare creanțe în insolvență

Dintre procedurile de recuperare creanțe disponibile în lege, probabil recuperarea creanțelor în cadrul procedurii insolvenței este cel mai greu de anticipat. Taxa de timbru pentru cererile formulate în cadrul procedurii insolvenței, inclusiv pentru recuperare creanțe este de, ca regulă, de 200 lei. Costurile suplimentare pot include onorariile avocațiale și eventuale cheltuieli administrative.

Termenul de soluționare a cererii de recuperare creanțe în insolvență este însă imposibil de anticipat. De regulă procedurile de insolvență sunt îndelungate, implică contestații multiple depuse de diverși creditori sau chiar de debitori, putând să se întindă pe mai mulți ani. Nu mai puțin, insolvența se deschide tocmai pentru că debitorul nu deține suficiente fonduri bănești, motiv pentru care nu există niciodată garanția că demersul creditorilor de recuperare creanțe va avea succes.

Acțiune recuperare creanțe întemeiată pe răspundere contractuală. Întreabă avocat online.

Cererea de chemare în judecată întemeiată pe răspundere contractuală este utilizată când creanțele nu pot fi recuperate prin alte proceduri simplificate. Această cerere de chemare în judecată se bazează pe încălcarea contractului de către debitor prin neplata creanței sau prin întârzieri la plată.

Elementele unei cereri de chemare în judecată pentru recuperare creanțe sunt similare cu cele ale unei cereri de ordonanță de plată, cu distincția că nu există limitări în ceea ce privește natura, obiectul creanței, sau mijloacele de probă pe care creditorul pe are la dispoziție.

Procedura de judecată a unei cereri recuperare creanțe întemeiată pe răspunderea contractuală

Creditorul depune cererea de chemare în judecată la instanța competentă, de regulă într-un termen de cel mult 3 ani de la scadența obligației neplătite. Cererea de recuperare creanțe va fi analizată de un complet de judecată și mai multe etape procesuale: primă instanță, apel și recurs. Creditorul și debitorul sunt citași la toate termenele de judecată și au posibilitatea să își prezinte argumentele și dovezile în susținerea poziției lor. Instanța emite o hotărâre judecătorească care, ca regulă, poate fi pusă în executare după finalizarea apelului.

Estimare costuri procedurale cerere recuperare creanțe întemeiată pe răspunderea contractuală

Taxa de timbru pentru acțiunile în pretenții – cum mai sunt numite cererile de recuperare creanțe decurgând din încălcări contractuale - este calculată în funcție de valoarea creanței:

• până la valoarea de 500 lei - 8%, dar nu mai puţin de 20 lei;

• între 501 lei şi 5.000 lei - 40 lei + 7% pentru ce depăşeşte 500 lei;

• între 5.001 lei şi 25.000 lei - 355 lei + 5% pentru ce depăşeşte 5.000 lei;

• între 25.001 lei şi 50.000 lei - 1.355 lei + 3% pentru ce depășește 25.000 lei;

• între 50.001 lei şi 250.000 lei - 2.105 lei +2% pentru ce depăşeşte 50.000 lei;

• peste 250.000 lei - 6.105 lei + 1% pentru ce depăşeşte 250.000 lei.

De fapt, cererile de recuperare creanțe întemeiate pe răspundere contractuală sunt  în top cele mai ”scumpe” tipuri de cereri de chemare în judecată.

Și, în aceste condiții, de ce sunt folosite? Pentru că cei mai mulți debitori nu au la dispoziție o altă procedură de recuperare creanțe. Toate celelalte modalități de recuperare creanțe presupun îndeplinirea unor condiții de admisibilitate sau sunt restricționate ca probatoriu în așa fel încât nu asigură suficiente șanse de succes.

Durată proces judecare cerere recuperare creanțe întemeiată pe răspunderea contractuală

O estimare rezonabilă a duratei unui proces de recuperare creanță de drept comun este 1 de zile în fața primei instanțe și încă 1 an / 1 an jumate pentru soluționarea căilor de atac. Dacă probatoriul părților este administrat rapid, durata procedurii poate fi redusă.

Ce se întâmplă după pronunțarea hotărârii judecătorești de recuperare creanță?

Din păcate pentru creditori, obținerea unei hotărâri judecătorești favorabile de recuperare creanță nu înseamnă întotdeauna că plata va fi efectuată de debitor. Cele mai multe hotărâri de recuperare creanțe necesită punerea în executare prin intermediul unui executor judecătoresc, care înființează măsuri de executare silită precum popriri, sechestre ale bunurilor sau vânzarea bunurilor la licitație publică.

Cereri cu valoare redusă pentru recuperare creanțe

Cererile cu valoare redusă sunt o modalitate simplificată și eficientă pentru recuperare creanțe care nu depășesc suma de 10.000 lei, la data sesizării instanţei. Acestea sunt reglementate de procedura specială prevăzută în codul de procedură civilă și sunt destinate să asigure o soluționare rapidă și cost-eficientă a litigiilor de valoare mică.

Valoarea prag se referă la creanța principală de recuperat, fiind excluse din calcul dobânzile, penalitățile și alte costuri accesorii al creanței.

Cererea de recuperare creanțe trebuie să fie însoțită de documentele care atestă creanța, cum ar fi facturi, contracte sau alte documente relevante. Există un formular standard pus la dispoziție de autoritățile statului pe care creditorul care dorește să folosească ceastă procedură îl poate folosi.

Descarcă formular cerere cu valoare redusă.

Cererea de valoare redusă nu poate fi folosită în materie fiscală, vamală sau administrativă şi nici în ceea ce privește răspunderea statului pentru acte sau omisiuni în cadrul exercitării autorității publice. În alte cuvinte, creditorul nu poate recupera creanțe de natură fiscală sau administrativă utilizând această procedură.

Procedură de judecată cerere de valoare redusă pentru recuperare creanțe

Procedura de recuperare creanțe privind cererile cu valoare redusă este scrisă și se desfășoară integral în camera de consiliu. Instanța competentă (judecătoria) poate decide să convoace părțile, dacă consideră necesar sau la cererea uneia dintre părți, însă poate refuza această solicitare, motivând în scris și fără posibilitatea ca decizia să fie atacată separat.

După primirea formularului de cerere corect completat, instanța trimite pârâtului formularul de răspuns, împreună cu o copie a cererii și înscrisurile depuse de reclamant. Pârâtul are 30 de zile pentru a depune răspunsul și înscrisurile relevante. Instanța transmite de îndată reclamantului copia răspunsului pârâtului și eventualele cereri reconvenționale.

Dacă se depune o cerere reconvențională, reclamantul are 30 de zile pentru a răspunde. Dacă cererea reconvențională nu se poate soluționa în această procedură, ea va fi disjunsă și judecată conform dreptului comun. Instanța poate solicita informații suplimentare și poate admite alte probe decât cele depuse inițial, cu condiția să nu implice costuri disproporționate față de valoarea cererii.

Instanța poate fixa termene de judecată pentru înfățișarea părților, care vor fi citate corespunzător și vor avea posibilitatea să prezinte verbal argumente în susținerea poziției lor,

Instanța poate emite o hotărâre de admitere sau respingere a cererii, care poate fi imediat pusă în executare. Partea care pierde procesul, poate formula o cerere de apel.

Costuri și durată judecare cerere valoare redusă pentru recuperare creanțe

Taxa de timbru pentru cererile cu valoare redusă este proporțională cu valoarea creanței, fiind 50 lei, dacă valoarea cererii nu depășește 2.000 lei sau 200 lei, pentru cererile a căror valoare depăşeşte 2.000 lei.

Prin urmare, această procedură recuperare creanțe are costuri mai mici comparativ cu alte metode disponibile creditorilor.

De asemenea, cererile cu valoare redusă pentru recuperare creanțe sunt soluționate rapid, datorită procedurii simplificate. Conform legii, judecătorul va pronunța şi redacta hotărârea în termen de 30 de zile de la primirea tuturor informațiilor necesare sau, după caz, de la dezbaterea orală.

Dacă sunt creditor, ce procedură de recuperare creanțe aleg?

Răspunsul nu este universal aplicabil. Alegerea procedurii de recuperare creanțe depinde de natura și valoarea creanței pe care o ai, de relația cu debitorul și de costurile pe care ești dispus să le avansezi. Dacă suma datorată este mică (sub 10.000 lei), procedura de recuperare creanțe pentru cererile cu valoare redusă este eficientă și rapidă, desfășurându-se integral în scris și evitând costurile mari. Aceasta permite recuperarea creanțelor fără necesitatea unor dezbateri complexe, cu costuri reduse și într-un mod eficient ca timp.

Procedura ordonanței este ideală pentru creanțele certe, lichide și exigibile, decurgând din contracte, oferind o soluționare rapidă de recuperare creanțe. Totuși, această modalitate de recuperare creanțe nu este oricând accesibilă, ci trebuie să fie îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de lege.

Pentru creanțele de valoare ridicată sau a căror existență este disputată, cererile de recuperare creanțe întemeiate pe răspunderea contractuală este posibil să fie singura opțiune viabilă. Creditorii au posibilitatea administrării unei probatoriu complex, care crește șansele de succes.

În cazurile în care debitorul este în incapacitate de plată, s-ar putea să nu ai opțiuni: depunerea unei cereri de înscriere la masa credală este unica modalitate de a te asigura că, după deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitorului tău, drepturile tale sunt conservate.

Oricum, cel mai bine consultă-te cu un avocat specializat în recuperări creanțe înainte de a decide procedura pe care o alegi. Există riscuri serioase dacă alegerea ta este greșită, inclusiv acelea de a pierde termene limită pentru recuperare creanțe sau de a risca respingerea ca inadmisibilă sau neîntemeiată a unei cereri de chemare în judecată. Întreabă un avocat online cum să procedezi și, în final, vei salva resurse de timp și bani!