top of page

Cerere de chemare în judecată: redactare și depunere

Actualizată în: 23 ian.

Printr-o cerere de chemare în judecată reclamantul declanșează litigiul, solicitând instanței de judecată să pronunțe o hotărâre în favoarea sa. Cererea de chemare în judecată este actul de procedură care stabilește coordonatele desfășurării procesului civil și cadrul procesual (ie, între ce părți se va judeca litigiul). Fiecare cerere de chemare în judecată reprezintă primul contact al reclamantului cu judecătorul care îi va decide dosarul și, de aceea, forma și conținutul ei setează standardele viitoarei proceduri litigioase.


judecători
Scrie în cererea de chemare în judecată?

Există un conținut standard pentru o cerere de chemare în judecată?

Nu, nu există un model sau format de cerere de chemare în judecată impus de lege. Reclamantul are libertatea de a-și prezenta argumentele și mijloacele de probă în felul în care consideră adecvat pentru a convinge judecătorul că dreptatea este de partea sa.

Secretul într-o cerere de chemare în judecată bine scrisă stă în capacitatea de a prezenta faptele și argumentele juridice într-o structură logică și cuprinzătoare, astfel încât judecătorul să înțeleagă fără prea mult efort care este poziția reclamantului și de ce pârâtul (partea chemată în judecată) răspunde.

Cererile de chemare în judecată din care lipsește logică, care au o organizare deficitară a argumentelor, lipsesc explicațiile necesare privind situația de fapt și evoluția relației dintre părțile implicate în litigiu pavează drumul către un proces pierdut. Se poate ajunge în această situației chiar și atunci când reclamantul ”are dreptate” și nu pentru că instanțele de judecată ar fi rău intenționate sau nu ar acorda suficientă importanță anumitor procese, ci pentru că judecătorii sunt, în fond, terți față de relația părților implicate. Ei vor cunoaște doar acele argumente și informații pe care reclamantul (sau, după caz, pârâtul) le explică și probează.

Nu trebuie trecută nici granița abundenței. O cerere de chemare în judecă cu conținut excesiv, argumente reluate în repetate rânduri sub o altă formă, sau informații suplimentare fără legătură cu dosarul respectiv, poate avea același rezultat. Nimeni nu vrea să își petreacă timpul lecturând 50 de pagini fără sens. Nici judecătorul din cauza ta. Așadar, înjumătățește paragrafele din cererea de chemare în judecată, asigură-te că nu repeți informația și elimină referirile la practică juridică sau doctrină (ie, opinii din cărțile de specialitate juridică) care nu au nicio legătură cu dosarul sau cu caracter pur teoretic.

Pentru unele proceduri judiciare de complexitate redusă, codul de procedură civilă sau legea propune un format standard de cerere de chemare în judecată, ce poate fi util pentru reclamanții care își gestionează singuri litigiile, fără să angajeze avocați. Este, de exemplu, cazul cererilor de valoare redusă pentru recuperarea anumitor creanțe sau a cererilor pentru acordarea ajutorului public judiciar.

Modelele de cerere de chemare în judecată sugerate de lege (acolo unde ele există) sunt utile pentru a îndeplini cerințele de formă necesare și ajută reclamantul să evite respingerea unei cereri ca inadmisibilă, însă noi nu le-am folosi în propriul proces. În cele mai multe cazuri, au un conținut relativ deficitar, ce ar trebui explicitat de către reclamant pentru a obține o cerere de chemare în judecată argumentată corespunzător. Oricum, decât modele ”de pe net”, mai bine să folosești modelele oficiale, sugerate de lege sau de diverse instituții ale statului.

De ce este important conținutul cererii de chemare în judecată?

În procesul civil de judecată, reclamantul este singurul responsabil de felul în care formulează cererea de chemare în judecată și administrează probele în sprijinul poziție sale. La rândul său, pârâtul este responsabil de formularea unei apărări adecvate.

Spre deosebire de procesul penal, unde procurorul și organele de cercetare penală au rolul de strânge probe obiective, menite să stabilească realitatea faptică, nu să favorizeze pe una sau pe alta dintre părțile implicate, în procesul civil fiecare parte își folosește propriile arme.

Pentru reclamant, cererea de chemare în judecată bine scrisă și întemeiată pe probe solide este, probabil, cea mai puternică dintre ele. Cererea de chemare în judecată este primul contact cu judecătorul, iar prima impresie contează nu doar în viața de zi cu zi, ci și în domeniul legal. Lecturând cuprinsul cererii de chemare în judecată, judecătorul va stabili care este obiectul litigiului, care sunt cererile reclamantului și ce măsuri procedurale va lua în continuare. Tot în funcție de argumentele prezentate în cererea de chemare în judecată, judecătorul își va forma așteptările despre cum ar trebui să arate apărarea pârâtului, în cazul în care contestă ceea ce reclamantul susține.

Ca reclamant, trebuie să identific părțile implicate?

Da, cererea de chemare în judecată trebuie să conțină identificarea clară a părților implicate în proces. Numele complet și adresele părților sunt elemente esențiale pentru a evita confuziile în desfășurarea procesului.

Pot exista situații speciale apar atunci când reclamantul nu cunoaște informațiile complete despre pârât, caz în care trebuie să indice suficiente informații pentru ca pârâtul să fie identificabil. În rare cazuri, poate apărare situația în care pârâtul nu este încă determinat. Reclamantul aflat în această situație, ar trebui să furnizeze informațiile pe care le deține și, eventual, să solicite ajutorul instanței

Situația de fapt și evoluția relației dintre părți.

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul trebuie să expună în mod clar și complet faptele care au condus la declanșarea litigiului. Include aici cronologia evenimentelor, conduita părților și care a fost evenimentul ce a declanșat procedura judiciară.

Dacă între părți există un contract, reclamantul ar trebui să povestească, ca parte a situației de fapt descrise prin cererea de chemare în judecată, cum s-au executat prestațiile părților înainte de declanșarea procedurii. Dacă evenimentul declanșator al procedurii litigioase a fost un fapt exterior contractului (un delict civil), cererea de chemare în judecată trebuie să indice circumstanțele în care s-a petrecut și ce consecințe a produs.

Obiectul cererii de chemare în judecată și capetele de cerere

Ca reclamant, trebuie să precizezi în mod explicit ce anume soliciți instanței. Astfel de solicitări se numesc ”capete de cerere” și împreună formează obiectul procesului. Pot exista cereri principale, accesorii și incidentale.

Cererile principale din cuprinsul cererii de chemare în judecată sunt acelea care au o existență de sine stătătoare. Ele pot forma singure obiectul unui litigiu, iar judecătorul poate pronunța soluția pentru fiecare în parte, în mod independent.

O cerere este accesorie dacă soluționarea ei depinde de soluția ce se va da unei alte cereri, principale sau incidentale. Exemple uzuale de astfel de cereri sunt cele prin care se solicită repunerea părților în situația anterioară încheierii unui contract care a fost anulat sau desființat prin rezoluțiune.

Cererile incidentale sunt acelea prin care părțile sau, în anumite cazuri, chiar terții, adaugă sau modifică cererea de chemare în judecată, cereri anterioare formulate în proces sau cadrul procesual. Cererile incidentale sunt formulate separat de cererea de chemare în judecată. În majoritatea cazurilor, cererile incidentale sunt sunt tot cereri principale, dar formulate într-un proces deja început. Cele mai comune cereri incidentale sunt cererile prin care se extinde cadrul procesual cu privire la părți (de exemplu, când sunt chemate în judecată și alte părți care răspund alături de pârât sau când anumiți terți decid să intervină în proces pentru a proteja drepturile unui părți) sau se modifică pretențiile inițiale din cererea de chemare în judecată.

Mijloacele de probă

În drept, ceea ce nu poți proba, nu există. Cererea de chemare în judecată trebuie să fie susținută de probe și documente relevante care să confirme afirmațiile făcute de reclamant. Regula este una explicabilă prin aceea că judecătorii care trebuie să admită sau să respingă cererea de chemare în judecată nu fost martorii faptelor care au cauzat procesul, iar pentru a putea lua o decizia trebuie să descopere evenimentele în baza unor fapte obiective. Acestea sunt mijloacele de probă.

Ca regulă, reclamantul trebuie să indice prin cererea de chemare în judecată toate probele de care se va folosi în susținerea pretențiilor sale. Regula este obligatorie, iar cererea de chemare în judecată deficitară sub aspectul probelor ce se vor administra poate cauza sancționarea ulterioară a reclamantului imposibilitatea administrării anumitor probe.

Printre cele mai comune greșeli făcute atunci când depun cereri de chemare în judecată, reclamanții uită să indice numele și datele de identificare ale martorilor, omit să anexeze interogatoriul persoanelor judiciare, nu solicită proba cu expertiza tehnică acolo unde este utilă sau nu indică tezele probatorii (ie, faptele ce vor fi dovedite de fiecare mijloc de probă în parte).

Depunerea cererii de chemare în judecată

Cererea de chemare în judecată trebuie formulată în scris. În mod tradițional, cererea de chemare în judecată depusă la instanțele din România, se depune de către reclamant la registratura instanței sau se transmite prin poștă, alături de anexele (probele) pe care se întemeiază, taxa de timbru și împuternicirea avocațială, dacă în cauză este desemnat un avocat. Cum măsurile de prevenție a pandemiei au limitat interacțiunile fizice dintre persoane, cererile de chemare în judecată au început să se depună din ce în ce mai mult prin e-mail, în format electronic.

Cererea de chemare în judecată trebuie depusă într-un număr de exemplare originale egal cu numărul părților adverse, alături de un exemplar suplimentar pentru judecător. Exemplarele pentru părțile adverse sunt comunicate acestora de către instanța de judecată, de obicei prin poștă sau e-mail.

După depunerea cererii de chemare în judecată, litigiul va primi un număr de dosar și va apărea înregistrat pe portalul instanțelor de judecată. Acesta este website-ul oficial al instanțelor de judecată din România, unde orice persoană poate urmări evoluția oricărui litigiu. Recent, majoritatea instanțelor au introdus și dosarul electronic, care conține copii scanate ale tuturor cererilor depuse de părți și actelor de procedură din dosar (inclusiv copia cererii de chemare în judecată și a întâmpinării). Accesul la dosarul electronic este permis, în principiu, doar părților din dosar, în urma unei solicitări exprese aprobate de instanță.

 

Docs & Deeds oferă modele de cerere de chemare în judecată pentru cele mai comune litigii, precum plângere contravențională, ordonanță de plată sau înscriere la masa credală în procedura insolvenței. Le poți folosi cu încredere, întrucât ele conține argumente alternative și instrucțiuni pentru a le adapta situației tale. Am inclus în modelele de cereri de chemare în judecată referiri la practică judiciară din spețe similare și la opinii de specialitate din domeniu. Dacă totuși ai nevoie de o cerere de chemare în judecată personalizată, contactează-ne pentru asistență juridică prin avocat.


0 comentarii

Bình luận


Citește și...

bottom of page