Întrebări frecvente despre procesele civile din România. Cum beneficiezi de asistența unui avocat de litigii? Ce costuri sunt asociate unui proces civil și cât durează?
Actualizată în: 26 iun.
Te-ai întrebat vreodată ce se întâmplă în spatele ușilor închise ale unei săli de judecată? Procesele civile de instanță (litigiile) pot părea un teritoriu necunoscut, plin de termeni complicați și proceduri care îți dau bătăi de cap.
Un avocat de litigii poate să-și ofere expertiză în interpretarea legilor, formularea argumentelor juridice, și reprezentarea intereselor în fața instanței. Avocații de litigii pot ajuta și la negocierea unor soluții amiabile înainte de a recurge la instanță, economisind timp și resurse. De asemenea, experiența lor în litigii asigură că toate aspectele legale sunt corect gestionate, maximizând șansele de succes în proces.
Totuși, nu este obligatoriu să apelezi la un avocat de litigii pentru a-ți gestiona dosarele. Înțelegând cum funcționează procesele civile în instanță și ce reguli de judecată trebuie să respecți, te poți descurca și pe cont propriu în fața judecătorului.
Află informații utile despre procesele de instanță de mai jos și de pe blogul nostru. Iar dacă ai nevoie de un avocat, îți răspundem gratuit la solicitarea de asistență juridică.
1. Ce documente sunt necesare pentru a iniția un proces civil?
Pentru a începe un proces civil, persoana care se consideră prejudiciată în drepturile sale, trebuie să depună o cererea de chemare în judecată.
Cererea de chemare în judecată trebuie însoțită de mijloace de probă care susțin pretențiile și argumentele reclamantului, copia actului de identitate pentru persoane fizice / documentelor de incorporare ale societății, plata taxei de timbru și alte documente specifice cazului respectiv.
2. Cum depun cererea de chemare în judecată într-un proces civil?
Reclamantul poate depune cererea de chemare în jucată pentru a iniția un proces direct la registratura instanței, sau prin postă, curier, fax sau alte mijloace de comunicare, sau chiar prin e-mail. Dacă ai avocat de litigii, acesta va depune cererea de chemare în judecată în numele tău.
3. Este valabilă cererea de chemare în judecată depusă prin e-mail?
Da, cererea de chemare în judecată depusă prin e-mail este valabilă și va fi luată în considerare de instanță. În continuare, instanța la care a fost depusă cererea este obligată să întocmească un dosar, pe care îl va repartiza unui judecător prin programul aleatoriu de repartizare.
4. Care sunt drepturile mele ca reclamant într-un proces civil?
Ca reclamant într-un proces civil, ești proteja de lege în așa fel încât să poți obține concursul statului pentru exercitarea drepturilor tale. Între cele mai importante drepturi ale reclamantului sunt:
dreptul la un proces echitabil,
soluționarea litigiului în termen rezonabil,
dreptul de a formula cereri și apărări, de a propune probe și de a folosi mijloacele prevăzute de lege pentru protecția drepturilor,
reprezentare juridică prin intermediul unui avocat de litigii,
dreptul de a participa la toate etapele procesuale, de a fi citat și de a lua cunoștință despre cererile și mijloacele de probă depuse de partea adversă,
dreptul de a fi informat despre procedurile judiciare - poți verifica și portalul oficial al instanțelor de judecată,
dreptul de a exercita căile de atac împotriva hotărârii judecătorești, dacă este necesar.
5. Ce modele de acte legale, cereri și dovezi trebuie să pregătesc pentru a susține cazul în fața instanței?
Trebuie să pregătești toate documentele relevante cazului tău, cum ar fi contracte, facturi, corespondență cu partea adversă sau alte persoane implicate, rapoarte de expertiză și orice altă dovadă care poate susține afirmațiile tale în fața instanței.
Avocatul de litigii care te ajută în pregătirea modelului de cerere de chemare în judecată ar trebui să îți indice categoriile de acte legale și alte mijloace de probă de care ai nevoie în susținerea dosarului.
6. Ai nevoie de avocat pentru a reprezenta în instanță?
Nu, procesele civile pot fi gestionate și pe cont propriu, fără să angajezi un avocat de litigii. În alte cuvinte, te poți reprezenta singur. Informează-te înainte despre aspectele esențiale de știut atunci când mergi singur în instanță, pentru a nu-ți asuma riscuri inutile.
7. Care sunt costurile asociate cu un proces civil?
Există doua categorii importante de costuri asociate unui litigiu civil: costurile administrative (taxele de timbru) și costurile cu avocații. Colectiv, aceste costuri sunt denumite cheltuieli de judecată.
Taxele de timbru
Taxele de timbru sunt costuri plătite către statul român pentru a beneficia de accesul la judecată. Taxele de timbru variază în funcție de tipul și valoarea procesului. Există trei categorii de procese:
Litigii civile pentru care taxa de timbru este calculată la valoarea cererii. Cele mai mult litigii intră în această categorie, taxa de timbru fiind un procent din valoarea cererii de chemare în judecată. Intră în această categorie de procese de instanță litigiile contractuale, pretențiile de despăgubire întemeiate pe răspunderea civilă etc.
Litigii civile pentru care taxa de timbru este fixă. Cele mai multe proceduri speciale de instanță (ordonanța de plată, cererile de executare silită etc )au taxă de timbru fixă.
Litigii scutite de plata taxei de timbru. Intră în această categorie acele dosare de instanță pentru care nu se percepe nicio taxă de către stat – de exemplu, dosarele specifice dreptului muncii / litigiile cu angajatorul.
Onorariul avocatului ales
Onorariul avocatului este negociat liber între client și avocat. Cum avocații sunt liber profesioniști, onorariul pe care ei îl percep este stabilit între avocat și client, prin contractul de asistență juridică.
Nu există limite obligatorii de onorarii avocațiale, cum există, de exemplu, în cazul notarilor publici. Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a publicat un ghid orientativ al onorariilor avocațiale pe care îl poți verifica aici.
Sugestiile UNBR au doar caracter de recomandare și nu sunt obligatorii. În realitate, onorariile practicate de cei mai mulți avocați diferă în mod semnificativ de onorariile avocațiale sugerate de UNBR.
Dacă ai nevoie de avocați profesioniști care lucrează la costuri transparente, proporționale cu munca prestată și oferă calitate garantată, completează formularul de contact.
Docs & Deeds îți oferă posibilitatea de a obține orice tip de modele de contracte sau modele de cereri de chemare în judecată / întâmpinare într-un termen scurt, cu costuri reduse. Comandă documentul legal de care ai nevoie, personalizat potrivit situației tale.
Costuri pentru rapoartele de expertiză
Alte costuri importante ce pot să apară în cursul unui proces civil sunt aferente efectuării rapoartelor de expertiză.
Rapoartele de expertiză tehnică sunt mijloace de probă în litigiile civile sunt esențiale pentru clarificarea unor aspecte tehnice sau specializate, influențând direct deciziile judecătorești. Expertiza poate fi solicitată de către judecător sau de părțile implicate, pentru a evalua daune, valoarea bunurilor, autenticitatea unui document sau orice alt aspect ce necesită cunoștințe specializate. Costurile variază în funcție de complexitatea cazului și de domeniul de expertiză necesar, și trebuie avansate, de obicei, de către partea care solicită expertiza.
8. Pot recupera cheltuielile de judecată dintr-un litigiu civil?
Da, dacă vei câștiga procesul, partea adversă va fi obligată să îți acopere cheltuielile de judecată. Totuși, este posibil ca instanța să decidă rambursarea parțială a onorariilor avocatului tău, ca măsură de protecție împotriva costurilor excesive de avocatură suportate de adversar. Această decizie nu impune avocatului tău să îți restituie diferența de onorariu, contractul de asistență juridică nefiind în niciun fel afectat. În schimb, costurile administrative cu taxele de timbru, onorariul experților sau altele asemenea vor fi restituite de partea adversă.
9. Cât durează un proces civil?
Durata unui proces civil variază în funcție de complexitatea cazului și volumul de lucru al instanței. La unele instanța de judecată, litigiile sunt gestionate în mod eficient și au o durată între 6 luni - 1 an pe fiecare fază de judecată (primă instanță / apel / recurs / alte căi de atac).
La multe instanțe de judecată, din păcate, lucrurile stau diferit și te poți aștepta să treacă cel puțin 6 luni până este stabilit primul termen de judecată și încă 1-2 ani până primești o soluție.
Un răspuns aplicat situației tale poți primi gratuit prin completarea formularului de contact Docs & Deeds, după ce ne dai mai multe informații despre litigiul tău.
Află și informații utile despre:
10. Îți plătește statul avocatul de litigii?
Câteodată. În procesele civile, orice persoană fizică care nu poate acoperi cheltuielilor pe care le presupune declanșarea şi susținerea unui proces civil, poate beneficia de ajutor public judiciar, inclusiv pentru acoperirea onorariului unui avocat de litigii.
Trebuie să completezi o cerere de ajutor public judiciar, la care vei anexa dovezi privind veniturile obținute și care trebuie să se înscrie sub plafonul prevăzut de lege.
11. Ce este ajutorul public judiciar?
Ajutorul public judiciar este o formă de asistență financiară oferită de statul român, destinată persoanelor care nu au resursele necesare pentru a acoperi costurile legate de un proces judiciar. Scopul este de a garanta că toate persoanele au acces egal la justiție, indiferent de situația lor economică și evita situația în care cheltuielile făcute cu un proces pot să afecteze întreținerea persoanei sau a familiei.
El se acordă în cauze civile, comerciale, administrative, de muncă şi asigurări sociale, precum şi în alte cauze.
12. Ce costuri pot fi acoperite prin ajutor public judiciar?
Ajutorul public judiciar poate acoperi o gamă largă de cheltuieli pe care părțile dintr-un proces la pot întâmpina, precum:
a) plata onorariului pentru asigurarea reprezentării, asistenţei juridice şi, după caz, a apărării, printr-un avocat numit sau ales.
b) plata expertului, traducătorului sau interpretului folosit în cursul procesului. Multe procese necesită efectuarea unor expertize tehnice. Acestea sunt lucrări de specialitate realizate de o persoană cu calificare în domeniul respectiv, imparțială față de procesul respectiv.
c) plata onorariului executorului judecătoresc
d) scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege.
13. Ce fac dacă sunt chemat ca martor într-un proces civil?
Participarea ca martor într-un proces nu este opțională. Odată ce ai primit citația, înseamnă că judecătorul a considerat că declarația ta poate contribui la soluționarea litigiului și ai obligația de a te prezenta pentru a depune mărturie.
Martorii oferă declarații bazate pe experiența proprie și cunoștințele lor directe despre evenimentele care au avut lor. Rolul lor este să contribuie la clarificarea aspectelor esențiale ale unei spețe de instanță.
Dacă ești citat ca martor și nu te prezinți, instanța poate să îți aplice o amendă sau să emită un mandat de aducere. Acesta permite autorităților statului (poliției) să îți solicite prezentarea în fața judecătorului pentru a depune mărturie.
14. Ce trebuie să faci ca martor și cum se depune mărturia?
Dacă ești citat ca martor într-un proces civil, ai de urmat pașii de mai jos:
în citația primită de la instanța de judecată, găsești data, ora și locul ședinței de judecată la care trebuie să te prezinți.
la intrarea în sala de judecată, verifică numărul de ordine al procesului în care ai fost citat. Dosarele de litigii se strigă pe rând în sala de judecată, în funcție de numărul de ordine. Mulți judecători dau prioritate dosarelor în care sunt citați martori, așa că este posibil să ai norocul de a nu aștepta prea mult. Altfel, este posibil să aștepți 2-3 ore sau chiar mai mult până vine rândul litigiului în care ai fost citat de martor.
înainte de a ți se adresa întrebările propriu-zise în calitate de martor, vei fi legitimat, iar judecătorul îți va solicita să depui un jurământ prestabilit. Este doar o formalitate făcută cu scopul de atrage atenția martorului despre importanța de a spune adevărul.
ulterior, martorul va primi întrebări de la judecător și părțile din dosar (inițial de la partea care a solicitat audierea martorului, apoi de la celelalte părți). Dacă părțile sunt reprezentate de avocați de litigii, întrebările vor fi adresate de către aceștia.
este esențial să relatezi faptele cu sinceritate, deoarece minciuna (mărturia mincinoasă) poate atrage consecințe penale. Martorii care nu spun adevărul pot face pușcărie – desigur, situațiile sunt extrem de rare, dar nu ai niciun motiv să-ți asumi riscul.
15. Poate martorul să fie sancționat sau să devină parte în litigiul civil?
În sistemul juridic din România, un martor poate fi sancționat dacă nu se prezintă în instanță atunci când este citat sau depune mărturie neconformă realității (mărturie mincinoasă). În afara acestor cazuri, martorul nu are niciun risc dacă se prezintă în instanță pentru a depune mărturie.
Ca regulă, martorii nu devin părți în litigiul civil pur și simplu prin faptul că depun mărturie. Rolul martorului este de a oferi informații relevante pentru soluționarea litigiului dintre părți, judecătorul nefiind interesat să-l interogheze sau sancționeze pe martor pentru faptele proprii.
16. Poate martorul să fie asistat de un avocat de litigii?
Da, martorii pot fi asistenți de avocați. În practică, nu este însă o situația populară întrucât martorul nu riscă drepturile proprii atunci când depune mărturie și cei mai mulți martori preferă să nu achite costurile unui avocat de litigii.
17. Cum pot contesta o hotărâre judecătorească în România?
Pentru a contesta o hotărâre judecătorească, trebuie să depui o cale de atac - în general, apel / recurs / contestație în anulare / revizuire, în termenele legale stabilite (de obicei 30 de zile de la comunicarea hotărârii judecătorești în formă motivată). Căile de atac se adresează instanței superioare celei care a emis hotărârea și trebuie să includă motivele contestării și eventuale dovezi noi, dacă este permis. Dacă apelul este o cale de atac flexibilă, în care poți aduce probe și argumente noi, căile extraordinare de atac precum recursul urmează reguli procedurale stricte. De aceea, îți recomandăm să apelezi la serviciile unui avocat de litigii înainte de a le depune.
18. Există alternative la procesul civil clasic?
Da. Prin contract, părțile pot decide să soluționeze eventualele litigii prin intermediul arbitrajului. Diferențele dintre litigiile de drept comun și arbitraje constau în principal în costurile aferente, confidențialitatea proceduri și libertatea de a numi arbitrii.
Comentarios