Ce trebuie să știi despre contracte: 20 de întrebări esențiale

1. Pot încheia un contract verbal? Întrebări avocat contracte.

Da, în dreptul românesc, contractele verbale sunt valabile atâta timp cât legea nu impune o formă scrisă sau altă formalitate pentru respectivul tip de contract.

De exemplu, un contract de vânzare a unui imobil sau un contract de muncă trebuie să fie încheiate în formă scrisă. Pentru alte contracte, precum, de exemplu un contract de împrumut între prieteni, un acord de prestări servicii minore), forma verbală poate fi suficientă pentru a asigura valabilitatea contractului.

Totuși, contractele încheiate în formă verbală ridică o problemă diferită: posibilitatea probării în cazul unui litigiu sau neînțelegeri între părți. Dovada existenței și conținutului unui contract verbal este dificilă în lipsa martorilor, corespondenței scrise sau a altor mijloace probatorii și chiar interzisă în instanță, dacă tranzacția depășește un anumit prag valoric extrem de redus (250 lei).

Așadar, folosește contracte scrise ori de câte ori este parte într-o tranzacție, mai ales că este extrem de ușor să le obții de pe platforma de contracte Docs & Deeds.

Contractele profesioniste te scapă de probleme.

2. Ce se întâmplă dacă nu citesc un contract înainte să-l semnez?

Semnătura ta pe contract este o dovadă că ai fost de acord cu conținutul lui, chiar dacă nu l-ai citit efectiv. În cele mai multe cazuri, legea consideră că aplicarea semnăturii tale pe contract înseamnă că ai acceptat clauzele, deci nu te poți apăra spunând că nu știai ce conținea respectivul document.

Există unele excepții de la regula de mai sus, dar ele apar în situații expres determinate de lege, iar existența lor nu ar trebui să încurajeze semnarea unor contracte fără să fie citie și înțelese de semnatar. Dacă ai întrebări despre contracte, folosește formularul de contact.

Clauze care trebuie acceptate expres

În dreptul român, anumite clauze contractuale trebuie acceptate în mod expres. Asemenea clauze trebuie să fie aduse la cunoștința celeilalte părți în mod clar și explicit, iar acceptarea lor nu poate fi prezumată.

Aceste clauze sunt numite, în general, clauze neuzuale sau standard și apar de cele mai multe ori în cazul contractelor dintre consumatori și profesioniști.

Din categoria clauzelor neuzuale fac parte:

• Limitarea răspunderii uneia dintre părți

• Excluderea dreptului la reziliere

• Transferul riscurilor înainte de predare

• Renunțarea la drepturi importante (ex: garanție legală, dreptul de a contesta)

• Prelungirea automată a contractului

• Obligații exagerate doar pentru una dintre părți

Viciile de consimțământ

Clauzele unui contract pe care l-ai semnat pot fi contestate și în cazul în care se dovedește că ai fost indus în eroare la semnarea contractului, forțat să îl semnezi de împrejurări exterioare ție sau că există un alt viciu de consimțământ.

3. Pot să modific un contract după ce l-am semnat?

Da, contractele pot fi modificate ulterior semnării de către părți, dar numai în cazuri speciale:

• dacă ambele părți sunt de acord.

• dacă o parte are dreptul de a modifica unilateral anumite clauze contractuale.

Contractele pot fi modificate prin acordul părților prin încheierea unui act adițional la contract. În principiu, părțile pot modifica prin acord orice clauză a contractului inițial. Restricții există în anumite domenii, dar ele trebuie expres prevăzute de lege. De exemplu, în dreptul muncii, contractul individual de muncă nu poate fi modificat în sensul renunțării de către salariat la drepturile salariale.

Modificarea trebuie făcută în aceeași formă ca și contractul inițial (de exemplu, dacă a fost autentificat la notar, și actul adițional trebuie autentificat).

O modificare unilaterală nu produce efecte juridice decât dacă ai un drept expres prevăzut în contract să faci această modificare. Cea mai comună modificare unilaterală a contractelor este denunțarea unilaterală de către o parte – ie, dreptul unei părți de a înceta contractul înainte de termin prin simpla declarație de voință.

4. E valabil un contract de închiriere nesemnat de proprietar, dar cu plata chiriei?

În unele cazuri, dacă există dovezi că proprietarul a acceptat plata chiriei, ți-a dat cheia și ți-a permis folosința bunului, se poate considera că există un acord de voință, chiar nesemnat. Însă, din punct de vedere juridic, lipsa semnăturii face contractul greu de dovedit în instanță.

Este recomandat să existe un contract de închiriere scris și semnat de ambele părți pentru a putea fi înregistrat la ANAF și folosit ca probă.

5. Pot ieși dintr-un contract de prestări servicii dacă nu mai am nevoie de ele? Avocat contracte.

Încetarea unui contract înainte de termen se poate face doar în cazurile prevăzute de lege, nu oricând o parte nu mai dorește continuarea relației contractuale.

Dacă contractul de prestări servicii conține o clauză de denunțare unilaterală cu un termen de preaviz (de exemplu: “beneficiarul poate denunța contractul cu un preaviz de 15 zile”), atunci poți ieși legal din contractul de prestări servicii, cu respectarea perioadei de notificare. Asemenea clauze sunt folosite mai ales în contractele-cadru de prestări servicii.

În lipsa acestei clauze, denunțarea unilaterală poate atrage răspunderea ta pentru prejudiciile cauzate celeilalte părți, care ar putea cere daune-interese.

6. Este obligatoriu să includ o dată de început și sfârșit într-un contract?

Nu este o cerință generală obligatorie, dar este recomandat. Data de început determină momentul când obligațiile contractuale ale părților încep efectiv să producă efecte, iar data de sfârșit clarifică durata obligațiilor. În lipsa unei durate, se poate interpreta că acel contract este pe perioadă nedeterminată și poate fi reziliat cu un termen rezonabil de preaviz sau poate fi dificil să se stabilească conformitatea executării obligațiilor părților.

7. Ce fac dacă cealaltă parte nu-și respectă obligațiile din contract?

În primul rând, trebuie să-i trimiți o notificare scrisă prin care o pui în întârziere și îi soliciți îndeplinirea obligației într-un termen rezonabil. Dacă nu răspunde sau refuză, ai dreptul să ceri rezilierea contractului și despăgubiri. Dacă situația persistă, te poți adresa instanței de judecată.

8. Pot cere daune interese dacă un contract este încălcat?

Da, codul civil îți dă dreptul la daune-interese dacă suferi un prejudiciu din cauza neexecutării contractului. Trebuie, însă, să dovedești că cealaltă parte a greșit (culpa), că ai avut un prejudiciu real și că există legătură de cauzalitate între faptă și prejudiciu.

Dacă contractul include o clauză penală, nu mai trebuie să dovedești prejudiciul, dar cealaltă parte poate cere reducerea sumei în instanță dacă e disproporționată.

9. Ce este o clauză penală într-un contract?

Clauza penală este o prevedere prin care părțile stabilesc în avans valoarea daunelor ce se vor datora în caz de neexecutare, executare cu întârziere sau necorespunzătoare. Ea funcționează ca o garanție și descurajare a încălcării contractului. Atunci când contractul conține o clauză penală, partea care solicită despăgubiri nu trebuie să mai dovedească cuantumul prejudiciului. Instanța de judecată poate reduce suma convenită dacă este considerată excesivă față de prejudiciul real.

10. Poate fi un e-mail considerat contract?

Da, în anumite condiții. Dacă din schimbul de e-mailuri rezultă clar că părțile au convenit asupra tuturor elementelor esențiale ale unui contract (obiect, preț, termeni), acel schimb poate fi considerat un acord de voință și, implicit, un contract. Totuși, pentru certitudine juridică și probatorie, este preferabil ca acordul final să fie formalizat printr-un document semnat.

E-mailurile pot fi, de principiu, folosite și în proceduri de recuperarea rapidă a creanțelor, precum ordonanța de plată.

11. Este legal să semnez un contract online, cu semnătură electronică?

Da, legislația din România (Legea nr. 455/2001) recunoaște semnătura electronică ca fiind echivalentă cu semnătura olografă. Există mai multe tipuri de semnătură electronică, cu efecte diferite asupra valabilității contractelor în care sunt folosite.

Pentru semnătura electronică simplă (de exemplu: semnătura scanată), valoarea ei este limitată, dar poate servi ca început de dovadă scrisă. Este important să se stabilească anterior dacă părțile sunt de acord să comunice și să semneze electronic și forma semnăturii agreate de părți.

12. Trebuie legalizat un contract de comodat pentru un spațiu?

Nu, contractul de comodat nu necesită legalizare la notar. Este suficient să fie în formă scrisă, semnat de părți, și să conțină elementele esențiale: identitatea părților, descrierea spațiului, durata și condițiile de folosință. Pentru înregistrarea comodantului la ANAF (de exemplu, dacă spațiul este folosit ca sediu social), contractul trebuie anexat cererii.

13. Se poate încheia un contract de muncă între rude?

Da, nu există vreo interdicție legală în acest sens. Un angajator poate încheia contract de muncă cu o rudă de gradul I sau II, cu condiția ca toate dispozițiile Codului muncii să fie respectate. În anumite instituții publice pot exista reglementări interne legate de conflictele de interese, dar în sectorul privat nu este o problemă.

14. Ce trebuie să conțină minim un contract de vânzare între persoane fizice?

Contractul trebuie să conțină datele părților (nume, CNP, domiciliu), identificarea exactă a bunului vândut (serie, caracteristici), prețul convenit, modalitatea de plată, data predării și eventuale clauze privind garanția. Este important să fie semnat de ambele părți și să se specifice dacă vânzătorul își asumă sau nu vreo răspundere pentru eventuale vicii ascunse.

Contractul de vânzare poate necesita îndeplinirea unor formalități suplimentare, în funcție de natura bunului a cărui proprietate se transmite: dacă contractul de vânzare privește un imobil, el trebuie încheiat în formă autentică; dacă contractul de vânzare privește un autoturism, trebuie înregistrat la autoritățile publice competente.

15. Pot anula un contract dacă am fost presat să-l semnez?

Da, dacă dovedești existența unui viciu de consimțământ – în special violență sau dol (înșelăciune) – contractul poate fi anulat. Instanța poate dispune anularea contractului dacă demonstrezi că ai fost constrâns sau indus în eroare în mod intenționat.

Simpla nemulțumire ulterioară față de clauzele contractului nu este suficientă, ci viciile de consimțământ trebuie să existe efectiv, iar sarcina probei îți aparține.

16. Ce înseamnă “rezilierea” contractului?

Rezilierea (este încetarea anticipată a unui contract cu executare succesivă (de exemplu: închiriere, abonamente) din cauza neexecutării obligațiilor de către una dintre părți. Poate fi cerută în instanță sau poate avea loc automat, dacă există o clauză de reziliere expresă.

În cazul contractelor cu executare „dintr-o dată”, sancțiunea rezilierii se numește rezoluțiune, dar operează în mod similar.

17. Când e valabil un contract cu un minor?

Un minor sub 14 ani nu are capacitate de exercițiu, deci nu poate semna contracte. Între 14 și 18 ani, are capacitate de exercițiu restrânsă – adică poate încheia contracte doar cu încuviințarea părinților sau a tutorelui. Dacă semnează singur, contractul poate fi anulat la cererea reprezentantului legal.

18. Poți cere despăgubiri pentru un contract nerespectat dacă nu ai clauză penală?

Da, ai dreptul de a cere despăgubiri potrivit Codului civil oricând suferi prejudicii din cauza neexecutării contractului de către partenerul tău contractul.

Diferența dintre cele două scenarii rezultă din felul în care vei proba cuantumul prejudiciului suferit. Când contractul nu conține clauze penală, va trebui să dovedești în instanță valoarea prejudiciul suferit, culpa celeilalte părți și legătura dintre ele. Clauza penală simplifică procedura și înlocuiește dovada valorii prejudiciului cu o sumă prestabilită.

19. Este valabil un contract cu termen "până la noi dispoziții"? Întreabă avocat.

Un asemenea contract poate fi valabil, dar formularea este vagă și riscantă, întrucât lasă loc de interpretări diverse. De exemplu, se poate considera că un asemenea contract este un contract pe durată nedeterminată, ceea ce ar putea da dreptul unei părți să-l denunțe unilateral.

20. Ce înseamnă un contract “intuitu personae”?

Un contract “intuitu personae” este un contract încheiat în considerarea calităților personale ale uneia dintre părți (ex: reputație, pregătire, încredere). Astfel de contracte nu pot fi cesionate sau delegate fără acordul expres al celeilalte părți, pentru că schimbarea persoanei ar afecta esența acordului.

Exemple de contracte încheiate “intuitu personae” sunt: contracte de mandat, contracte artistice sau contracte de întreținere. Nu toate contractele de tipul celor menționate sunt însă încheiate“intuitu personae”, motiv pentru care este recomandabil să consulți un avocat oricând te confrunți cu o problemă contractuală înainte de a acționa.