top of page

Ai citit vreodată decretul-lege pentru Marea Unire?

Actualizată în: acum 4 zile

1918: anul pe care și-l amintesc toți românii. Marea Unire, după secole de separare. Ca orice alt eveniment cu implicații juridice, s-a oficializat prin lege.


lege unire românia
Deșteaptă-te, române!

Primul pas a fost făcut de Basarabia, care, în contextul amenințărilor Rusiei și Ucrainei, și-a proclamat independența la 24 ianuarie/6 februarie 1918. Sfatul Țării, reprezentând diversitatea naționalităților, a votat în majoritate la 27 martie/9 aprilie 1918 pentru unirea Basarabiei cu România.

Al doilea eveniment notabil a avut loc la 15/28 noiembrie 1918, când Congresul General al Bucovinei, compus din reprezentanți aleși ai românilor și ai naționalităților din regiune, a adoptat în unanimitate hotărârea de ”unire necondiționată și pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru cu Regatul României”.

În toamna anului 1918, mișcarea națională a românilor din Transilvania a căpătat amploare, iar acest fenomen s-a desfășurat în contextul înfrângerii Puterilor Centrale și al prăbușirii Austro-Ungariei. Comitetul Executiv al Partidului Național Român, reunit la Oradea la 29 septembrie/12 octombrie 1918, a adoptat în unanimitate o declarație redactată de Vasile Goldiș. Această declarație sublinia hotărârea națiunii române din Transilvania de a se alătura ”printre națiunile libere” în conformitate cu dreptul popoarelor de a-și determina singure cursul propriilor dezvoltări politice, economice, culturale și sociale, fără intervenții directe sau indirecte din exterior.

La data de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, Marea Adunare Națională a românilor din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș, adunată prin reprezentanții săi îndreptățiți la Alba Iulia, a decretat Unirea acestor români și a teritoriilor locuite de aceștia cu România.

La 11 decembrie 1918, Regele Ferdinand I al României emite Decretul-lege nr. 3631 publicat în Monitorul Oficial nr. 212 din 13 decembrie 1918. Aceasta lege ce a făcut posibilă Marea Unire are un singur articol:

Ținuturile cuprinse în hotărîrea Adunării Naţionale din Alba-Iulia dela 18 Noemvrie/1 Decemvrie 1918 sînt şi rămîn de-a-pururea unite cu Regatul României. Raportul d-lui preşedinte al consiliului de miniştrii către M. S. Regele, în sprijinul decretului de mai sus No. 3631/1918. De veacuri neamul românesc tinde spre unitatea lui. De aceea, cînd prin rasboiul general o parte din omenire a întreprins lupta pentru libertate şi drepturile naţiunilor, Regatul Roman a socotit de datoria lui să se alipeasca acestor Puteri şi împreună cu ele să-şi jertfeasca fiii pentru desrobirea fraţilor nostri asupriti. După mari suferinţe vitejia minunata a ostirii noastre îşi găseşte răsplata. Alături de gloriosii ei aliaţi, România este astăzi printre învingatorii lumei, Basarabia şi Bucovina s'au unit cu patria muma, iara peste Carpaţi, românii, cari împreună cu noi de atîta vreme asteptau ceasul intregirii neamului, îndată ce şi-au putut spune gandul, au proclamat, prin marea lor Adunare Naţionala întrunită la Alba-Iulia în 18 Noemvrie/1 Decemvrie 1918 unirea lor necondiţionată şi de-a-pururea cu Regatul României.
Delegaţia Adunării Naţionale a înfăţişat Maiestatii Voastre actul Unirii, pe care cerem prin decretu-lege de faţa Maiestatii Voastre sa-l întărească, spre a da o formă definitivă unităţii noastre naţionale, acum deplin infaptuita peste toate tinuturile locuite de români.
Unirea aceasta, în ziua cînd marii nostri aliaţi sînt invingatori, isvoraste din puterea de vieata a poporului român, din vitejia soldatilor nostri şi din voinţa hotarita a românilor de pretutindeni. Ea se întemeiază pe fiinta însăşi a neamului românesc, care de aproape doua mii de ani, în mijlocul tuturor vitejilor vremi, a ştiut să-şi păstreze neatins caracterul de constiinta naţionala. Ea se reazima pe cerinţele istoriei, cari îi impun desfiinţarea tuturor graniţelor nedrepte şi nefireşti şi statornicirea Statelor după principiile naţionalitatilor. Ea e voita în fine de nevoile neamului românesc care nu poate trai despărţit şi care numai prin unirea la olalta a tuturor fiilor lui îşi poate îndeplini cu folos pentru omenire şi cu stralucire pentru el misiunea civilizatoare în aceasta parte a lumei.
Consfintind prin acest decret-lege voinţa Adunării din Alba-Iulia, Maiestatea Voastra înscrie în Istoria poporului românesc de totdeauna şi de pretutindeni cel mai mare act al Istoriei noastre naţionale, acel pentru care generaţii întregi au luptat şi au murit, acel în nadejdea căruia au trăit dela Nistru şi panala Tisa toţi Românii despărţiţi de o soarta nemiloasa şi puneti, Sire, pentru vecie temelia unei Românii mari şi a unei vieţi naţionale pe care să se poată de aci înainte desvolta în pace şi în fericire întregul neam românesc.”

Prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990 privind proclamarea zilei naționale a României, ziua de 1 decembrie a fost recunoscută zi națională, înlocuind ziua de 23 august care devenise ziua națională a României în timpul dictaturii comuniste, numită, la propunerea lui Nicolae Ceaușescu, ”Revoluția de Eliberare Socială și Națională, Antifascistă și Antiimperialistă”.

Prin Legea nr. 75 din 16 iulie 1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice au fost adoptate și aceste simboluri ale identității naționale.

 

Docs & Deeds urează ”La mulți ani!” tuturor românilor și spor la folosirea contractelor în mod eficient!


0 comentarii

Comments


Citește și...

bottom of page